Camera 4.O singuratate de nedescris...

-Mh..N`ai inteles intrebarea,cum ai ajuns in salonul asta?Ce`ai patit?

-Am racit!Si dupa cum spune doctorul grav!zic eu dand din umeri.

-Heh,asta am inteles din prima.Dar cand ai racit?Numai eu am stat in ploaie...

-Ah,nu atunci!Zilele trecute!zic eu cascand.

-Daca nu esti atent..sopti ducandu`se pe un scaun unde era mai confortabil.

-Da,mersi pentru compatimire!

-Puteai sa ma chemi,iti tineam companie la spital...oricum stau aici.

-Eh sa zicem ca te intreb acum!Stai cu mine?

Venisem la spital dupa proviziile mele de sange. Paseam pe holurile spitalului privind buchetul mare de trandafiri rosii pe care mi'l daduse tipul cu sangele. Nu'l mai vazusem niciodata dar se pare ca el ma studia de ceva vreme si azi a hotarat sa'si marturiseasca dragostea pentru mine. Ador trandafirii rosii si ciocolata asa ca n'am putut sa'i refuz darul chiar daca tipul era dublu fata de mine si nu'mi atragea deloc atentia. Aud dintr-un salon voci cunoscute asa ca deschid usa si intru.
-Ichijo?! Esti bine? E grav?! Esti pe moarte?! intreb holbandu'ma speriata la el uitand de buchetul urias de trandafiri pe care il tineam in mana.

Se uita mirat la fata.
-Nu,stai linistita,sunt bine!spun eu.

-Bine, spun incantata, atunci ce ai patit?
Incep sa caut un vas in care sa pun florile.
-A da! Am si un cadou, spun sec si ii arunc cutia in forma de inima cu ciocolata. Interesant... avea forma de inima, n'am observat.

Se uita mirat la fata.De ce vorbea asa cu el?

-Uite, acum ai si flori.
Asez buchetul de trandafiri pe masuta. Cand vreau sa aranjez florile oserv un biletel, surad dispretuitor si il pun in buzunarul pantalonilor.

M-am uitat la ea fara a scoate un cuvant.

-Ai mutit, uhm, deranjez cumva? intreb aducandu'mi aminte ca intrasem ca o furtuna, fara sa fiu poftita.

-Nu,nu deranjezi!spun eu.

-Sigur? Deci, esti bine? Cand ai ajuns aici si de ce? Aaaa si cat mai stai?intreb cu o voce mai dulce.

-Mai am vreo saptamana!zic eu.

-Stii, un tip tocmai mi'a zis ca se arunca de pe o cladire daca nu merg la cel putin o intalnire.... Ce propui sa fac? Eu ma gandeam sa'l las sa se arunce, n'ar fi o pierdere prea mare.

-Si eu cred la fel!spun eu.

-Atunci va fi vina ta daca moare, spun cu o vocisoara inocenta.

-Cum spui tu!spun eu.

-Pot sa mai stau cu voi? Oricum nu am unde sa ma duc, spun utandu'ma in jur..... e atat de deprimant sa stai singur aici .....si in plus mai si misoare a pastile peste tot...

-Stai!spun eu zambind.

-Oricum stateam...dar m'am gandit ca ar trebui sa intreb.